În fiecare an din 1985 încoace, la final de septembrie are loc Târgul de Carte Bok & Bibliotek de la Göteborg, care acum este cel mai mare festival literar din Scandinavia şi al doilea cel mai mare târg de carte din Europa, după cel din Frankfurt. A început ca un târg de schimb de carte (pentru bibliotecari şi profesori) cu 5.000 de vizitatori în primul an, iar acum faima sa a depăşit graniţele ţării, având în jur de 100.000 de vizitatori şi peste 800 de expozanţi în fiecare an. De câţiva ani buni (din 2002), România este şi ea prezentă la acest festival având un stand şi un program de evenimente organizate de Institutul Cultural Român (ICR) de la Stockholm împreună cu Centrul Naţional al Cărţii din ICR şi în colaborare cu reţeaua EUNIC Stockholm şi editura Wahlström şi Widstrand. În 2013 România a fost chiar invitata de onoare a Târgului, iar de-a lungul anilor, peste 40 de scriitori români au fost oaspeţii acestui festival şi peste 90 de titluri româneşti au fost traduse şi publicate în limba suedeză. Din scriitorii traduşi îi amintim pe Emil Cioran, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Gabriela Adameşteanu, Marin Sorescu şi mulţi alţii, ceea ce demonstrează interesul foarte mare al Suediei pentru literatura românească (atât proză cât şi poezie).

goteborg

Anul acesta Târgul începe azi, 22 septembrie şi se termină pe 25 septembrie, iar România participă avându-i ca invitaţi pe laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller, dar şi pe scriitorii Gabriela AdameşteanuMagda CârneciSvetlana Cârstean şi Bogdan Ghiu. La standul României sunt organizate de către ICR de la Stockholm opt seminarii, lecturi dedicate poeziei, iar ţara noastră este partener la organizarea unor discuţii şi dialoguri cu scriitori din numeroase ţări europene.

BokmŠssan 2015 Foto: Niklas Maupoix

Târgul de Carte Goteburg 2015
Foto: Niklas Maupoix

Ediţia din acest an a Târgului are ca temă libertatea de expresie, însă organizatorii promit patru zile de evenimente literare, lecturi, discuţii şi dialoguri cu multe alte teme cum ar fi, printre altele, graniţele Europei, migrare, limbă. Având în vedere contextul politic mondial actual, eu spun că sună foarte interesant, nu-i aşa? Mai multe despre program şi invitaţii la această minunată manifestare de artă şi cultură puteţi găsi pe site-ul oficial al Târgului.

Din anul 2007 are loc în cadrul târgului ceremonia de decernare a premiului Marin Sorescu, un premiu literar decernat unui scriitor suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală. Premiul este în valoare de 50.000 coroane suedeze(în jur de 5.000 euro) şi este însoţit de o diplomă. Marin Sorescu (1936-1996) este una dintre cele mai cunoscute personalităţi culturale româneşti în Suedia, din operele sale fiind publicate în suedeză şase volume de poeme, teatru şi proză. Numele câştigătorului din acest an al acestui premiu va fi făcut public în cadrul decernării de astăzi, 22 septembrie 2016*. Laureaţii din anii precedenţi sunt scriitorii Helena Eriksson (2015),  John Swedenmark (2014), Marie Silkeberg (2013), Aris Fioretos (2012), Karin Johannisson (2011), Carl-Johan Malmberg (2010), Peter Handberg (2009), Nina Burton (2008) şi Steve Sem-Sandberg (2007).

targ-goteborg

Ca o continuare a Târgului de Carte, ICR de la Stockholm organizează în capitala Suediei un program ce o are ca invitată pe Herta Müller. Astfel, în 27 septembrie, la Casa de Cultură din Stockholm va avea loc o discuţie despre cea mai recentă carte a scriitoarei, Mein Vaterland war ein Apfelkern (Patria mea era un sâmbure de măr), tradusă de curând în suedeză. După chiar spusele autoarei:„Cartea tratează tema responsabilităţii individului faţă de propria viaţă, dar şi a vieţii celor din jur”.

Cu cât citesc mai mult despre acest eveniment, îmi dau seama de grandoarea sa. Este un adevărat festival de carte despre care nu pot să spun decât minunat, minunat, minunat!

 


*Update 17:30: Premiul Marin Sorescu a fost înmânat scriitorului Kristoffer Leandoer „pentru activitatea sa neobosită de impulsionare a climatului literar suedez.” Sursă.