Abonare la newsletter
Email: contact [at] jurnaldecarte [dot] ro

suspans

  • 6vdtubiccaa-dominik-schroder

    Leacuri pentru zile mohorâte

Leacuri pentru zile mohorâte

Iată că decembrie a venit, nu mai putem spune ca e toamnă şi tot ce ne rămâne să facem este să ne pregătim pentru zapadă (în cazul în care nu a venit deja…) şi mult frig. Cum decurge viaţa de zi cu zi ? Cu încetinitorul! Parcă sperăm că are să vină cineva să ne spună că vara este la următoarea cotitură, că nu e posibil să trebuiască să îndurăm atâtea zile gri, cu lapoviţă acră şi noroi care nu ne lasă să ne vedem de viaţa noastră şi se încăpăţânează să se ţină ca scaiul de noi.
Însă, situaţia nu este atât de rea pe cât pare a fi! Depinde de noi dacă lăsăm aceste schimbări să ne închidă zâmbetele într-o cutie pe care să scrie: «Fragil. A nu se deschide până la primăvara viitoare». Care să fie medicamentul potrivit care să ne vindeca de boala «angoasei» ori a «nostalgiei»? O carte bună şi o ceaşcă de cacao caldă! Trebuie să ne alegem «farmacia» cea mai bună, «pastilele» cele mai eficiente:

Pastila cu…POEZIE – George Topârceanu Rapsodii de toamnă

E timpul să medităm puţin şi să analizăm cum de s-a ajuns aici! Poezia Rapsodii de toamnă a lui George Topârceanu este o operă care mereu binedispune şi care ne poate îndulci puţin situaţia, ajutându-ne să ne acceptăm soarta. Opera combină cu succes tragismul schimbărilor suferite de natură, cu aerul uşor ludic prin personificarea necuvântătoarelor şi a naturii, care la finele poeziei «[s]pre podgorii/Toţi întorc privirile» pentru a afla cine este cea care macină o lume «[…t]oamna/Zâna melopeelor,/Spaima florilor şi Doamna Curcubitaceelor…Lung îşi flutură spre vale,/Ca-ntr-un nimb de glorie,/Peste şolduri triumfale/Haina iluzorie». O pastilă potrivită atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari!

Pastila…COPILĂRIEI – Anne Duguȅl alias Gudule Bibliotecara

Bibliotecara este una dintre acele lucrări care [...]

  • img-rep

    Vacanța lui Maigret

Vacanța lui Maigret

Deși vacanța s-a cam terminat pentru majoritatea din noi, nu înseamnă că nu putem continua să ne gândim la ea! Și cum altfel să ne gândim, dacă nu cu o carte? Și nu cu orice carte, ci cu Vacanța lui Maigret de Georges Simenon, unde acțiunea se petrece în stațiunea turistică Sables d’Olonne. Plajă, mare, soare. Tot ce nu avem acum.
Vacanța îndrăgitului comisar Maigret la Sables d’Olonne este afectată de o criză acută de apendicită a soției acestuia. Pentru a evita complicațiile, este operată de urgență într-un spital din stațiune. Vizitându-și soția la spital, comisarului i se strecoară în buzunar un bilețel misterios: „Fie-vă milă, cereți s-o vedeți pe bolnava de la 15.”
Cine să-i fi strecurat bilețelul? Să fi fost una din măicuțele îngrijitoare? Dar de ce i-ar fi strecurat bilețelul și nu i-ar fi spus față în față? Să se fi temut măicuța să vorbească, la mjloc fiind ceva periculos? Sau pur și simplu cineva se ține de farse? Maigret e nehotărât, îl roade curiozitatea, dar i se pare deplasat să viziteze o persoană necunoscută doar pentru că așa scria pe un bilet anonim.
Timpul trece, Maigret nu se hotărăște și în cele din urmă, „bolnava de la 15” moare. Așa îi află și identitatea: o tânără ce suferise un accident de mașină, cumnata unui doctor celebru din orășel, pe nume Bellamy. Circumstanțele accidentului sunt cel puțin ciudate: se pare că fata mergea la un concert însoțită de cumnatul său, când pe drum, portiera mașinii s-a deschis și ea a căzut din mers. Chiar dacă se află în concediu, Maigret își urmează instinctele și începe să cerceteze cazul, cu ajutorul comisarului Mansuy. Poliția a cercetat în prealabil cazul și nu a găsit nimic suspect și cu toate [...]

De |septembrie 12th, 2016|Articole|2 Comments|
  • img-rep-600

    Ce să mai citim?

Ce să mai citim?

Este din ce în ce mai greu să aleg o carte pe care să o citesc! Normal – am cumpărat așa multe cărți în ultimul timp că nu am avut când să le parcurg pe toate! Cred că nu sunt singura care-și dorește ca ziua sa fie de 24 de ore sau, mai bine, de 48. Și vouă vă e greu să alegeți ce carte să fie prima la citit?
Vă prezint câteva cărți citite de mine. Poate le aveți rătăcite prin bibliotecă și vă ajută să alegeți mai ușor ce veți lectura în zilele ploioase, însorite sau în concediu. Să începem!

Vremea Tornadei de Mihai Cotea
Editura: Singur
Nr. pagini: 139
Această carte m-a cucerit! Autorul din Baia Mare este tânăr și promițător. Vremea Tornadei e cartea care te avântă în furtuna vieții, o oglindă a multor relații și trăiri:  străinătatea și copilul rămas în grija bunicii, relațiile mamă – fiică, tinerețe rebelă, căsnicie monotonă și distrusă, datorii la bănci, înșelăciune, minciuni, sentimente, reproșuri, dureri, bani, suicid. Drame contemporane care merg direct la suflet!

Răul divin de Nora Roberts
Editura: Miron
Nr. pagini: 511
Cum se poate? Răul nu poate fi divin, așa e?  O fetiță se ascunde în mașina tatălui cu intenția de a-i face o surpriză, să-l însoțească fără ca el să știe. Mare-i mirarea când ajunge în pădure și tatăl ei îmbracă haine negre, o mască de țap, unde multe alte persoane sunt de asemenea mascate, două femei frumoase dezbracă mantiile roșii arătându-și  goliciunea şi fac incantații satanice. Adultă fiind, Clare are impresia că e doar un coșmar din copilărie. Se întoarce în satul natal, însă lucruri ciudate încep să se întâmple, crime, mister. O carte cu foarte multe surprize, așa cum [...]

  • header hrib

    Top 7 Bogdan Hrib

Top 7 Bogdan Hrib

Nu pot decât să mă bucur pentru faptul de a avea în literatura română autori de romane polițiste. Scriitoarea de referință a acestui stil în literatura noastră este, desigur, Rodica Ojog-Brașoveanu. Ne putem lăuda și cu Haralamb Zincă, Cosma Brașoveanu (soțul doamnei Ojog-Brașoveanu) și sunt încântată să descopăr apariția unei noi generații de scriitori de literatură polițistă, cu acțiunea situată în prezent, în vremurile secolului XXI.

Unul dintre acești scriitori este Bogdan Hrib. Am ales să realizez un top ale cărților dumnealui, indiferent dacă aparțin genului polițist sau nu. Topul este alcătuit din cărți destul de variate, numitorul comun fiind semnătura lui Bogdan Hrib. Având în vedere varietatea, criteriul topului este exclusiv cel subiectiv. Pur și simplu, le-am ordonat în funcție de ce îmi place mai mult. Pe această cale, îi invit pe cei care au citit opera lui Bogdan Hrib sa realizeze propriul top.

Dar să începem cu clasamentul realizat de mine:
1. Ucideți generalul

Este un roman polițist ge-ni-al! Cea de-a patra carte din seria Stelian Munteanu este și cea mai tare! Așa ceva ar merita să ajungă în studio-urile de la Hollywood!

Stelian Munteanu, personajul principal, care dă și numele seriei, este angajat să omoare pe cineva. Și nu pe oricine (evident, altfel nu ar fi miza atât de mare), ci pe generalul Simionescu. Coincidență sau nu, victima face parte din trecutul lui Stelian, jucând un rol semnificativ în timpul stagiului său militar. Stelian este împărțit între a alege să-și ducă misiunea la capăt sau a renunța. Conștiința îi dictează să renunțe, dar pe de altă parte, este presat de rusul Mișa și de nevoia imperioasă de bani. Ca și când nu ar fi destul, cu ocazia unui interviu televizat, o cunoaște pe Diana, fiica [...]

  • maigret si femeia nebuna banner

    Maigret și motivele ascunse

Maigret și motivele ascunse

Maigret și femeia nebună
de Georges Simenon
 

Traducere din limba franceză: Nicolae Constantinescu
Titlu original: La folle de Maigret
Editura: Polirom
Număr pagini: 216
Disponibilă la: Târgul Cărții

Georges Simenon (1903-1989), scriitor belgian prolific, a publicat 192 romane, 158 povestiri şi numeroase articole şi rapoarte. Este cunoscut pentru seria de 75 de romane şi 28 de povestiri care-l au ca personaj principal pe comisarul Jules Maigret. S-au turnat multe filme cu comisarul în diferite ţări cu diferiţi actori (SUA, Franţa, Italia, Japonia, Rusia, Anglia), dar pentru mine cea mai emblematică a rămas interpretarea actorului Jean Gabin în trei mari pelicule în anii 1953-1963.

După ce am văzut filmele turnate cu Jean Gabin în rolul principal, de fiecare dată când citeam una dintre cărţile lui Georges Simenon îl vizualizam pe tăcutul, dar inteligentul detectiv, care-şi aprindea calm trabucul în timp ce dădea replicile cu un uşor umor.
Pe coperta cărţii Maigret şi femeia nebună, al 44 –lea volum din seria Maigret, scrie așa:

Poliţia nu ar rezolva prea multe cazuri dacă i-ar lua în serios pe toţi cei care vin să depună plîngere. Iat-o, de pildă pe Leontine de Carame, o doamnă în vârstă care pretinde că este urmărită şi că obiectele din casa ei au început să se mişte singure…[…] Dacă în apartament nu s-au găsit bani, sertarele doamnei de Carame ascund în schimb destule secrete…

Leontine de Carame, o bătrânică „mititică, ce purta o pălărie albă, mănuşi albe şi o rochie gri” se plimbă de câteva zile prin faţa chesturii Quai des Orfevres, până să-şi ia inima în dinţi şi să întrebe de comisarul Maigret. O primeşte un aprod şi ea îi dă o fişă pentru comisar în care, pe lângă adresă, specifică „Doresc să-i fac comisarului [...]