Abonare la newsletter
Email: contact [at] jurnaldecarte [dot] ro

lansare carte

  • Cinci zile de sărbătoare la ZEE Jaipur Literature Festival

Cinci zile de sărbătoare la ZEE Jaipur Literature Festival

ZEE Jaipur Literature Festival (JLF) se mândreşte a fi cel mai mare spectacol literar cu acces liber al lumii. Desfăşurat în fiecare an în luna ianuarie, începând cu 2006, Festivalul sărbătoreşte scriitorii din întreaga lume şi a găzduit, de-a lungul timpului, unele dintre cele mai apreciate şi iubite nume din literatura universală, de la câştigători ai premiului Nobel, Man Booker Prize şi alte distincţii de prestigiu, la Dalai Lama şi personalităţi precum Oprah Winfrey, politicieni, istorici, umanişti, oameni de afaceri şi alţii. Cele mai luminate minţi, cei mai de seamă scriitori, cei mai titraţi jurnalişti, cei mai iubiţi muzicieni, toţi sunt prezenţi an de an la festivalul al cărui scop este echitatea şi democraţia. Accesul liber la aceşti gânditori şi scriitori este o declaraţie puternică într-o ţară în care accesul la astfel de persoane rămâne privilegiul doar câtorva. Jaipur Festival oferă o oportunitate pentru publicul din Rajasthan (regiunea în India unde are loc festivalul) de a învăţa, de a schimba idei, de a visa şi de a se îmbogăţi spiritual.

Organizat de Teamwork Arts (o companie indiană specializată în organizarea de evenimente culturale în toată lumea) împreună cu doi scriitori renumiţi în India, Namita Gokhale şi William Dalrymple, ZEE Jaipur Literature Festival este un eveniment care atrage publicul tânăr mai mult decât orice alt festival literar din lume. Este un festival viu, unde se râde mult şi se trăieşte intens. Revista britanică Time Out spunea că Jaipur Literature Festival este Woodstock-ul literaturii mondiale şi că Târgul de Carte de la Frankfurt şi Man Booker Prize sunt ca şi cum l-ai urmări pe Papa dormind, în comparaţie cu atmosfera de la acest festival.   

Ediţia din anul acesta se desfăşoară începe azi, 19 ianuarie, durează 5 zile până [...]

  • Lansare de carte Mo Yan- Femeia cu buchetul de flori

Lansare de carte Mo Yan- Femeia cu buchetul de flori

Mo Yan este singurul scriitor-cetăţean chinez laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. „El scrie despre ţărănime, despre viaţa în mediul rural, despre oameni care se luptă pentru a supravieţui, care se luptă pentru demnitatea lor, uneori câştigând, dar de cele mai multe ori pierzând” (declaraţia secretarului permanent al Academiei Suedeze, Peter Englund, anunţând câştigătorul Premiului Nobel în 2012)

Pe numele său adevărat Guan Moye, Mo Yan (în chineză înseamnă „Nu vorbi”) este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori chinezi, îndrăgit pentru satira sa la adresa socialismului şi a comunismului din China, dar şi criticat pentru „umorul negru” cu care tratează evenimente sensibile din istoria acestei ţări, cum ar fi de exemplu Marea Foamete sau Revoluţia Culturală din China. Prima sa nuvelă Ridichea de cristal, a fost publicată în 1985 şi a cunoscut un mare succes. Mo Yan devine însă celebru în China şi în lume prin romanul publicat în 1987, Sorgul roşu, o cronică sfâşietoare despre război, moarte, foamete şi îngheţ, furturi şi violuri, rituri magice şi practici vrăjitoreşti, fapte mărunte şi gesturi eroice, înt-o ţară sălbatică, guvernată de legi arhaice, rigide şi inumane. Romanul a fost ecranizat în 1987, filmul câştigând Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin în 1988 şi contribuind la notorietatea autorului. Mo Yan a continuat să scrie, romanele şi povestirile sale bucurându-se de un real succes, fiind traduse în numeroase limbi străine. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără Baladele usturoiului din Paradis (1988), Ţara vinului (1992), Ţâţe mari şi şolduri late (1996), Obosit de viaţă, obosit de moarte (2006) şi Broaşte (2009).

Cea mai recentă operă a sa, Femeia cu buchetul de flori este un volum de proză scurtă, reunind zece povestiri ce conţin elemente de mitologie, tradiţie populară, umor, poveşti de dragoste şi [...]

  • Ziua Culturii Naţionale sărbătorită în toate colţurile lumii

Ziua Culturii Naţionale sărbătorită în toate colţurile lumii

15 ianuarie este ziua când îl sărbătorim pe cel mai mare poet pe care l-a avut România vreodată, Mihai Eminescu. Pe 15 ianuarie sărbătorim însă şi Ziua Culturii Naţionale, prilej de a omagia şi alte valori ale culturii româneşti. Cu această ocazie se vor desfăşura în mai multe centre culturale ale lumii, o serie de activităţi cultural-artistice care să ne reamintească importanţa artelor şi a culturii pentru păstrarea identităţii naţionale.
Între 11 – 17 ianuarie 2017, Institutul Cultural Român organizează o serie de evenimente în SUA, Canada, Tel Aviv şi Lisabona, oferind românilor din întreaga lume posibilitatea de a-şi exprima adeziunea la valorile culturii şi civilizaţiei naţionale. Primul eveniment va avea loc în 11 ianuarie 2017, ora 19:00, la sediul ICR din New York, sala Auditorium. Acolo va fi organizată o expoziţie de carte, cu volume din fondul bibliotecii ICR New York (Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Macedonski, George Coşbuc,Tudor  Arghezi, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ion Minulescu, Octavian Goga, George Bacovia, Ion Pillat, Gellu Naum, Saşa Pană, Ilarie Voronca, Nicolae Labiş, Miron Radu Paraschivescu, Ştefan Augustin Doinaş, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Grigore Vieru etc). Va urma un recital de poezie din versurile unor poeţi români renumiţi, susţinut de actorul american de origine română, Ioan Ardelean şi un recital extraordinar de muzică cu compoziţiile lui George Enescu şi Dinu Lipatti, susţinut de celebrul Matei Varga, pianist român stabilit la New York.
Joi, 12 ianuarie, ICR Tel Aviv în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, organizează o seară literară dedicată operei lui Mihai Eminescu. Sub titlul Mihai Eminescu, natura umană a poetului de geniu sunt programate discuţii despre viaţa şi opera marelui poet şi vor avea loc lansări de carte
Sâmbătă, 14 ianuarie, ICR din [...]

  • Lansare carte cu parfum de Belle Epoque

Lansare carte cu parfum de Belle Epoque

Belle Époque este denumirea perioadei celor aproximativ treizeci de ani care au precedat izbucnirii Primului Război Mondial (1914). A fost o perioadă de pace, prosperitate, cu multe descoperiri tehnico-ştiinţifice şi cu multe capodopere în arte frumoase. A fost o perioadă de înflorire culturală şi artistică, o perioadă în care se trăia frumos, cu bun gust şi mult rafinament. Parisul era cel care dădea tonul, însă treptat acea atmosferă optimistă, acel „joie de vivre” se instalează şi în celălalte ţări ale Europei, printre care şi România. Aici, „la belle epoque” se întinde pe perioada glorioasă a domniei lui Carol I, o perioadă în care România a cunoscut realizări remarcabile atât din punct de vedere economic, cât şi politic.
Bucureştiul acelor vremuri este un oraş modern, cu profunde transformări. Se introduce iluminatul public, străzile sunt pavate cu asfalt, sunt construite băi populare. Elita Bucureştiului este formată din oameni bogaţi, care-şi trimiteau copiii la studii în străinătăţuri, călătoreau frecvent, se îmbrăcau după ultima modă de la Paris şi vorbeau limba franceză. Lecturile, spectacolele, balurile erau activităţile preferate de burghezimea de la acea vreme. Doamnele erau elegante, cu mănuşi fine şi pălării generoase, iar domnii erau prezentabili, cu bastonul şi mustaţa la purtător, și transmiteau sobrietate şi respect prin ţinuta lor.
Această minunată epocă este rememorată în cartea Bucureştii Belle Epoque a lui Radu Oltean, care a fost lansată ieri, 19 decembrie 2016, la Palatul Cercului Militar Naţional. Radu Oltean este un pasionat de istorie, cu multe cercetări publicate în acest domeniu, autor al proiectului Art-Historia, preocupat în principal de istoria Bucureştiului, de clădirile specifice dintr-o epocă sau alta.

Volumul de faţă nu este un simplu album de fotografii din această perioadă memorabilă. Pozele din orașul de odinioară sunt însoţite şi [...]

  • Lansare audiobook Micul Prinț

Lansare audiobook Micul Prinț

 

„Oamenii mari nu pricep niciodată nimic şi este obositor pentru copii să le dea întruna explicaţii”

Cred că este cel mai cunoscut citat al unei cărţi şi pe bună dreptate! Micul prinţ, căci despre această carte este vorba, este una dintre cele mai bine vândute cărţi din întrega lume. Tradusă în peste 250 de limbi, cu peste 140 de milioane de exemplare vândute pe tot mapamondul, Micul prinţ este o poveste despre iubire, prietenie, sinceritate, imaginaţie şi copilărie. Deghizată într-o carte pentru copii, ea se adresează totodată adulţilor, conţinând adevărate lecţii de viaţă de care ar trebui să luăm aminte.
Scrisă în 1943 de scriitorul şi aviatorul Antoine de Saint-Exupery, mesajul trist transmis prin această poveste este că noi, adulţii, uităm de multe ori de copilul din interiorul nostru, uităm să privim lumea şi mediul înconjurător cu ochii, de fapt, cu inima unui copil („Limpede nu vezi decât cu inima. Miezul lucrurilor nu poate fi văzut cu ochii”). Pe măsură ce ne „maturizăm”, ne pierdem, sau mai degrabă ne inhibăm, ne înfrânăm sensibilitatea, puritatea, imaginaţia, spiritul ludic, atribute existente în orice copil.
E bine să ne reamintim din când în când de aceste calităţi care zac uitate în noi, iar acum, în prag de sărbători, este un moment extrem de bun. Ar trebui să recitim cartea sau, cel puţin, să o ascultăm, pentru că Editura Humanitas lansează astăzi, 15 decembrie 2016, audiobook-ul Micul Prinţ, în lectura minunatei Oana Pellea. Vocea vibrantă, sensibilă a actriţei este perfectă pentru a ne transporta pentru puţin timp în lumea micului prinţ, în mijlocul deşertului, pe alte planete sau asteroizi. Ca să intraţi puţin în atmosferă, urmăriţi un fragment de lectură din studio la acest link.
Evenimentul se va desfăşura începând cu ora [...]

  • Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti

Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti

Astăzi este ultima zi a Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB 2016). Aflat la ediţia a IX-a, FILB este un eveniment dedicat literaturii ce a debutat în toamna anului 2008 la iniţiativa a trei iubitori de lectură, cronicul literar Bogdan-Alexandru Stănescu, managerul cultural Oana Boca Stănescu şi scriitorul Vasile Ernu, iar de atunci se desfăşoară în fiecare an la Muzeul Ţăranului Român/Clubul Ţăranului. Timp de trei zile au loc întâlniri, ce includ dezbateri publice, dezbateri între scriitori români şi străini invitaţi în festival şi dialog cu cititorii.

Ieri, joi, 8 decembrie 2016 participanţii au avut parte de lecturi publice printre care amintim cea a Irinei Teodorescu din volumul de povestiri Dincolo de ferestre şi romanul Blestemul tîlharului mustăcios, cel din urmă fiind distins cu Premiul Andre Dubreuil pentru roman de debut şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Franceză. Născută în Bucureşti, Irina Teodorescu trăieşte în Paris şi se bucură de o recunoaştere a criticilor literari francezi, care o consideră o voce cu totul originală.
Tot din seria de lecturi, Veronica D. Niculescu a citit din romanul Spre văi de jad şi sălbăticie şi Lavnia Branişte din romanul Interior zero. Seara s-a încheiat cu o dezbatere pe tema „Despre «scriitura feminină»: există o scriitură feminină sau este doar o etichetă comodă pentru critica literară şi pentru jurnalismul cultural?”, la care amfitrioană a fost Mihaela Dedeoglu, cu un dialog extrem de interesant cu publicul prezent la festival.

Astăzi, în ultima zi, avem parte de un invitat special, scriitorul german Jan Koneffke care va citi fragmente din ultimul său roman Ein Sonntagskind (tr.: un copil de duminică). Koneffke este cunoscut în România pentru romanul O iubire la Tibru şi mai nou pentru Cele şapte vieţi ale lui Felix K, [...]

  • Festivalul de Literatură Europeană de la New York

Festivalul de Literatură Europeană de la New York

Festivalul de Literatură Europeană de la New York (NLE Festival) este o sărbătoare anuală care celebrează literatura şi scriitorii de pe continentul european. Aflat deja la a XIII-a ediţie, NLE Festival aduce faţă în faţă, pentru discuţii şi lecturi, unele dintre cele mai importante voci literare din Europa şi renumiţi scriitori şi critici literari din America. Fondat în 2003 şi organizat de Institutul Naţional al Uniunii Europene pentru Cultură (EUNIC) şi institute culturale europene din New York, NLE Festival a devenit rapid unul din evenimentele de top din New York, atrăgând cei mai premiaţi, bine vânduţi, dar şi noi autori din mai multe ţări europene. Timp de patru zile, în perioada 7-10 decembrie 2016, vor avea loc, în diverse locaţii din Manhattan, sesiuni de lectură, mese rotunde, discuţii cu cititorii şi lansări de carte.
Scriitorul Matei Vişniec, cunoscutul dramaturg român ale cărui piese de teatru sunt cunoscute în mai toate ţările europene, dar şi în America, va fi prezent, alături de alţi scriitori europeni recunoscuţi, la diverse evenimente care vor avea loc pe parcursul celor patru zile de festival. Mâine, 7 decembrie 2016, Vişniec va discuta despre cât de greu/uşor este să fii dramaturg şi despre cum este să scrii piese de teatru. Evenimentul se numeşte Page to Stage şi îi are ca invitaţi, alături de Vişniec, pe Elena Alexieva din Bulgaria, Stefan Hertmans din Belgia şi Marti Sales din Spania, care vor vorbi şi despre experienţa pe care o au ei, în calitate de dramaturgi, cu actorii, regizorii şi toţi cei implicaţi în realizarea unei piese de teatru.
Inventing Realities este un alt eveniment interesant la care Vişniec va participa, de data aceasta joi, 8 decembrie 2016. Alături de doi jurnalişti deveniţi scriitori, Susana Moreira [...]

  • Norman Manea premiat în cadrul Târgului Internaţional de Carte din Guadalajara (FIL 2016)

Norman Manea premiat în cadrul Târgului Internaţional de Carte din Guadalajara (FIL 2016)

Târgul Internaţional de Carte din Guadalajara este cel mai important eveniment literar Ibero-American. Acest festival cultural uimitor a fost creat acum 30 de ani de Universitatea din Guadalajara, Mexic şi este în prezent unul din cele mai mari târguri de carte din lume ca prezenţă editorială (peste 2.000 de edituri din întreaga lume) şi ca număr de vizitatori (peste 800.000 de vizitatori), desfăşurat pe o suprafaţa de peste 20.000 metri pătraţi. Târgul se adresează atât profesioniştilor, mediul de afaceri fiind unul din obiectivele sale principale, dar şi publicului larg, organizatorii pregătind un program variat în care lecturile au avut locul lor special, la fel şi poezia, întâlnirile şi discuţiile cu autori de pe toate continentele. Timp de nouă zile cât a durat festivalul (26 noiembrie –4 decembrie 2016) au fost atinse diverse subiecte, din care nu au lipsit problemele majore cu care se confruntă societatea de astăzi.

America latină a fost anul acesta oaspetele de onoare al acestui festival, ceea ce a dat posibilitatea vizitatorilor să întâlnească mari scriitori din acest continent, să cunoască mai bine cultura şi arta acestor ţări vorbitoare de limba spaniolă. Conform unui comunicat al Institutului Cultural Român, ţara noastră a fost şi ea prezentă la acest târg cu aproape 100 de tiluri de cărţi de literatură, eseistică şi memorialistică traduse în limba spaniolă, atât prin intermediul programelor de traduceri derulate de Centrul Naţional al Cărţii, respectiv TPS – Translation and Publication Support Programme şi Publishing Romania, cât şi independent de subvenţiile Institutului Cultural Român.

Mai mult, scriitorul Norman Manea a fost premiat cu Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice în cadrul ceremoniei de inaugurare a târgului, pe 26 noiembrie 2016, fiind primul scriitor de limba română recompensat cu acest premiu. [...]

  • Să înceapă sărbătoarea GAUDEAMUS 2016

Să înceapă sărbătoarea GAUDEAMUS 2016

Este timpul să ne pregătim pentru cel mai aşteptat eveniment de carte al anului, Târgul GAUDEAMUS 2016. Aşteptarea noastră a intrat pe ultima sută de metri pentru că pe 16 noiembrie se deschid porţile şi timp de 5 zile vom putea să pătrundem la propriu în lumea cărţilor şi să ne pierdem pentru câteva ore pe acolo. Parcă încep deja să simt mirosul acela inconfundabil al cărţilor proaspăt ieşite de sub tipar. Nu există senzaţie mai plăcută decât să simţi printre degetele tale o carte nou-nouţă care aşteaptă în tăcere să fie descoperită.
Aflat la a 23-a ediţie, Târgul Internaţional de Carte GAUDEAMUS se va desfăşura la Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti şi va reuni oferta a peste 300 de edituri române şi internaţionale, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte, firme multimedia, agenţii literare, organizaţii non-guvernamentale cu profil cultural şi educaţional, librării, biblioteci etc. Organizat de Radio România de peste 20 de ani, GAUDEAMUS este cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, cu peste 100.000 de vizitatori anual, cu sute de mii de titluri de cărţi, cu nenumărate evenimente adresate în egală măsură profesioniştilor şi publicului larg, cu expoziţii, concursuri şi alte surprize. Anul acesta, organizatorii au pregătit pentru noi peste 800 de evenimente culturale, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă.
China este invitatul de onoare al acestei ediţii, astfel încât vor fi prezente peste 50 de edituri importante din China, o delegaţie oficială formată din reprezentanţi ai unor  publicaţii, radio, film şi televiziune, precum şi un grup important de scriitori chinezi, iar la standul ţării vor fi prezentate peste 2000 de titluri în limbile engleză, română şi chineză.
Pe lângă lansări de carte, [...]

  • O lecţie de istorie cu prinţesa Nadeja Bibescu Ştirbey

O lecţie de istorie cu prinţesa Nadeja Bibescu Ştirbey

Ne aflăm în vara anului 1916. România intră în primul război mondial de partea Antantei (Franţa, Marea Britanie şi Rusia) după doi ani de neutralitate, cu teritorii ocupate de Imperiul Austro-Ungar şi Imperiul Rus, cu speranţe de reîntregirea neamului românesc, dar cu o putere militară inexistentă, o armată dezorganizată, fără cadre specializate, cu lipsă de armament şi muniţie. În aceste condiţii, datorită presiunilor combinate cu promisiuni de redobândire a teritoriilor româneşti din partea puterilor Antantei, guvernul liberal al lui Brătianu decide intrarea României (sau ce a rămas din ea) în primul mare război mondial. Câteva victorii tactice împotriva austro-ungarilor în Transilvania au ridicat moralul armatei române, însă pentru foarte scurt timp, pentru că înfrângerile care au urmat în toamna anului 1916 au fost zdrobitoare. Acestea au forţat autorităţile statului să se refugieze în Moldova, permiţând astfel ocuparea a două treimi din teritoriul naţional, inclusiv capitala Bucureşti.
Evenimentele acestea au fost evocate de către prinţesa Nadeja Bibescu Ştirbey în jurnalul său din perioada 1916-1919. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Ştirbey de la Arhivele Naţionale, a fost tradus, editat de istoricul de artă Oana Marinache şi Elena Ciocoiu şi publicat în două ediţii, în 2014 şi 2015, în colecţia „Carte de nu-mă-uita” a Editurii Istoria Artei. În 15 noiembrie 2016 , ora 18:30, la Palatul Şutu din capitală va avea loc lansarea cărţii ce reuneşte aceste însemnări, Jurnal de prinţesă 1916-1919 de Nadeja Bibescu Ştirbey. Va avea loc lectura publică a unor fragmente din jurnal precum şi o prezentare vizuală a fotografiilor şi documentelor de familie. Jurnalul rememorează trăirile şi întâmplările petrecute în timpul războiului la domeniul de la Buftea unde îşi avea reşedinţa, Bucureşti şi Iaşi unde familia Ştirbey [...]