Răsfoind fotografiile marilor scriitori ai lumii, suntem tentați să credem că dincolo de creativitatea cu care au fost înzestrați, aceștia au avut parte și de un stil de viață echilibrat. Nimic mai greșit… De cele mai multe ori,  ceea ce este dincolo de cortină poate frapa cititorul. Se spune că de la starea de creativitate prolifică, la un adevărat delir, nu e decât un pas… unul periculos, desigur, dar pe care multe dintre figurile marcante ale literaturii universale, l-au făcut.

Ernest Hemingway. Celebru nuvelist, prozator, dar și reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953 și al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, Ernest Hemingway, personalitate remarcabilă a literaturii americane moderne, a avut parte de o viață zbuciumată, la fel ca întreaga sa familie. După numeroase vizite la medici de renume, marele scriitor a fost diagnosticat cu tulburări bipolare, personalitate narcisistă sau chiar traume cerebrale. În ciuda medicației prescrise de către specialiști, Hemingway a fost răpus de ceea ce mulți numesc „o traumă a întregii familii” – depresia. Astfel, în dimineața zilei de 2 iulie 1961, Ernest, îmbrăcat în costumul său preferat, pregătit parcă de un eveniment elevat, se sinucide, zburându-și creierii cu aceeași pușcă de vânătoare cu care s-a sinucis și tatăl său. Din cauza numărului mare de sinucideri din familia marelui scriitor, unii critici au numit aceste evenimente tragice, un adevărat blestem; astfel, au ales să-și pună capăt zilelor și tatăl său, sora sa, fratele său și un nepot.
Cum a ajuns un scriitor de talia sa, să recurgă la un astfel de gest? Ei bine, viața sa nu a fost niciodată echilibrată. Șirul traumelor a pornit din copilărie, de când mama sa îl îmbrăca în rochițe, apoi a continuat cu bătăile [...]