M-a atras la acest roman autorul şi tema dezbătută. Aldous Huxley a fost unul dintre cei mai străluciţi scriitori britanici, cunoscut pentru romanele, nuvelele, eseurile, criticile literare şi chiar scenariile sale de film. Aldous Huxley a făcut parte din proeminenta familie Huxley de oameni de ştiintă, el însuşi dovedind încă din copilărie o inteligenţă cu mult peste medie. Este recunoscut ca un autor satiric, caricaturizând valorile superficiale ale societăţii în care a trăit. Spre finalul vieţii, a fost preocupat de misticism, meditaţie şi psihicul uman. Tema romanului Cîntec de lebădă este cât se poate de atrăgătoare: frica de moarte, obsesia pentru tinereţe, studierea longevităţii. Iar când acestea sunt combinate cu satira şi sarcasmul la adresa culturii americane cu superficialitatea ei, kitch-ul şi goana după bani, rezultatul nu poate să fie decât unul extrem de bun.

Pe scurt, acţiunea romanului este următoarea: Jo Stoyte, un miliardar american îngrozit de moarte şi obsedat să trăiască veşnic, este dispus să facă orice pentru a găsi secretul longevităţii. Se înconjoară astfel de tot felul de personaje cu scopul de a-şi oferi singur iluzia tinereţii şi a ocoli moartea cu orice preţ. Facem aşadar cunoştiinţă cu Virginia, mult mai tânăra lui amantă care se crede inocentă şi pură în dragostea oarecum sinceră pe care i-o poartă miliardarului, dar care într-un final se dovedeşte a fi imorală şi înşelătoare; cu cinicul doctor Obispo care studiază teoria longevităţii, dar îl manipulează pe Stoyte şi se vede pe ascuns cu Virginia; cu profesorul Jeremy Pordage venit tocmai din Anglia pentru a studia manuscrisele contelui Hauberck despre care se crede că a găsit secretul nemuririi; cu naivul Pete, om de ştiintă, ajutor în studiile despre longevitate şi  îndrăgostit etern de „angelica” Virginia; şi cu [...]