[Update: La cererea publicului si pentru a ne spala constiinta dupa ce am fost prea duri am adaugat listei doua volume ce trateaza moravurile monahale ceva mai detasat]

Chemarea monahala poate fi o alegere respectabila pentru cineva care isi doreste sa isi petreaca restul vietii incercand sa exploreze spiritualitatea departe  de vicisitudinile cotidiene. O manastire poate reprezenta un mediu propice atat pentru contemplatie cat si pentru studiu filologic, teologic, filosofic, psihologic sau de alta natura. Nu de putine ori scrierile calugarilor contin insight-uri cu privire la natura vietii umane care sunt dificil de formulat in afara detasarii de lumea seculara.

Acestea fiind spuse, e inevitabil de observat ca manastirile sunt unul dintre cele mai puternice bastioane ale dogmatismului ramase in lume si ca habotnicia extrema practicata in cadrul acestora conduce inevitabil la forme de manipulare care pot ii pot rupe de lume pe cei care le calca pragul. E vizibil ca idealul creerii unui spatiu propice pentru apropierea de Dumnezeu a fost pervertit de mult (daca a fost vreodata atins) si ca nu de putine ori suprapunerea dintre habotnicia sus-mentionata si autoritatea ierarhica din manastiri conduce inevitabil la abuzuri dintre cele mai crancene.

Fireste victimele acestor abuzuri sunt intotdeauna cei mai tineri si mai influentabili dintre cei care sunt confruntati cu latura intunecata a religiei organizate. E important sa recunoastem, ca societate, ca aceste organisme anacronice au un potential de corupere a celor tineri la fel de mare ca mult-hulitele plagi ale societiatii de consum. De-a lungul timpului diferiti autori, majoritatea agnostici sau atei, au explorat potentialul nociv al dogmatismului extrem. Va recomandam patru povesti, doua reale si doua fictive ce trateaza derapajele inevitabile ce se produc cand o ierarhie teocratica este investita cu prea multa putere.

 

Slide thumbnail

Romanul Clasic al lui Umberto Eco probabil ca da masura calitatii cand vine vorba de carti despre dogmatism. Imbracata in hainele unui crime-fiction medieval cartea ofera o ilustrare pertinenta a masurii de abuz ce se poate atinge cand clerul puritan merge pana la extreme pentru a isi proteja integritatea codului moral pe care il predica.

Numele
trandafirului

Slide thumbnail

Ecranizata intr-un film nominalizat la Oscar anul acesta, cartea jurnalistului britanic Martin Sixmith, dezvaluie natura absolut abuziva a adoptiilor copiilor din orfelinatele britanice atasate manastirilor la mijlocul scolului XX. Cazurile sunt cu atat mai cutremuratoare cu cat mamele despartite de copii lor erau determinate sa renunte la drepturile parentale prin argumente dogmatice menite sa le amplifice rusinea si sentimentul de vinovatie dat de o sarcina in adolescenta.

Copilul Pierdut al Philomenei Lee

Slide thumbnail

Spovedanie la Tanacu urmareste cazul exorcismului de la Manastirea Sfanta Treime, ce a rezultat in moartea calugaritei Irina Cornici in 2005. Investigatia Tatianei Niculescu Bran merge pana in miezurile cangrenoase ale vietii monahale romanesti un climat in care in cazul acesta incompetenta si practicile medievale au avut consecinte fatale.

Spovedanie
la Tanacu

Slide thumbnail

Cartea lui Margaret Atwood prezinta o viziune distopica a viitorului in care Statele Unite sunt conduse de o dictatura militara teocratica, pe baza unor principii fundamentalist-crestine. Femeile sunt decazute din drepturi capatand statutul de sclave si sunt utlizate pentru menaj si scopuri reproductive.

Povestirea
Cameristei

Slide thumbnail

Damian Stanoiu poate fi prezentat sintetic ca un fel de Caragiale de la manastire. In "Necazurile parintelui Ghedeon" ca si in celelalte nuvele si povestiri publicate de acesta moravurile calugarilor si calugaritelor sunt prezentate in special in cheie umoristica. Conducerea bisericii se pare ca nu prea a gustat umorul lui Stanoiu, excluzandul pe acesta din randurile sale.

Necazurile
Parintelui Ghedeon

Slide thumbnail

Clerul este personaj principal in 20 dintre cele 100 de nuvele ale decameronului. Cu aplomb anti-clerical renascentist si o doza consistenta de umor Boccacio satirizeaza ipocrizia si ignoranta a ceea ce in vremea sa era una dintre cele mai privilegiate clase sociale.

Decameronul