De 8 martie an decis sa evitam continutul tip „10 eroine/scriitoare/protagoniste …” in favoarea unei unei discutii despre felul in care personajele feminine reprezentative din seriile de succes contribuie la definirea orizontului de asteptari in ceea ce priveste natura femeii puternice. Am decis sa folosim exemplele din Harry Potter si Jocurile foamei pentru ca vizibilitatea si popularitatea seriilor practic garanteaza ca Hermione Granger si Katniss Everdeen au devenit modele de urmat pentru milioane de fete care au crescut citind cartile. Uitandu-ne pe topurile de vanzari din ultimul deceniu ne-am pus problema de a mentiona un al treilea personaj, insa alaturarea dintre Bella Swann si ideea de model social ni s-a parut hilara. Prin intermediul personajelor din romanele adolescentei se exercita probabil printre cele mai puternice si durabile influente culturale din viata unui cititor de aceea credem ca rolul acestora in definirea modelelor sociale nu trebuie trecut cu vederea.

Se pot aduce multe critici literaturii „young adult”, (prima fiind ca are probabil cel mai stupid nume de gen literar din istorie),  insa misoginismul sau portretizarea denaturata a femeilor nu face parte dintre defecte. Faptul ca majoritatea seriilor fantasy cu protagonisti adolescenti sunt scrise de autoare a imprimat intotdeauna genului o forma de autenticitate in constructia personajelor feminine. Indiferent daca intruchipeaza arhetipuri psihologice pozitive sau nocive eroinele noilor povestiri pentru adolescenti macar au consistenta si coerenta interna, in cele mai multe situatii. Suplimentar, natura povestilor pe care le populeaza are un grad suficient de maturitate si ofera multiple ocazii pentru ca publicul tanar sa se confrunte cu dileme morale, moartea personajelor centrale, sau imposibilitatea unui happy end. In  termeni de realism psihologic si social cartile nu sunt chiar George R. R. Martin, dar nici Walt Disney, lucru imbucurator pentru ca ofera alternative viabile incepand cu varsta la care printesele Disney incep sa fie prea colorate si prea perfecte ca sa mai fie luate in serios.

Intorcandu-ne la eroinele noastre, am incercat sa le comparam si sa decidem care ar reprezenta un model mai bun de urmat si ne-am dat seama ca fiecare este un exemplu pentru doua metode distincte de portretizare a unui personaj feminin puternic. Hermione este un personaj de suport absolut esential, cunostintele si istetimeia ei contribuie la salvarea tovarasilor de aventuri de suficiente ori, incat acestia ajung sa concluzioneze ca ar fi pierduti fara ea, insa problema personajului este ca nu este implicat in evolutia narativa, nu contribuie la poveste decat prin sustinerea protagonistului ramanand astfel subscrisa vointei masculine. Katniss pe de alta parte find protagonista Jocuilor foamei faureste prin deciziile si resursele proprii povestea romanelor, initiativa find de cele mai multe ori prerogativa ei. In cea ce priveste personalitatea insa, Katniss Everdeen paleste in fata aliatei lui Harry Potter. Hermione Granger se incadreaza in categoria de personaje feminine puternice a caror forta nu intra in conflict cu trasaturile feminine. Este poate cel mai solid pilon de sustinere a protagonistului si cu siguranta are o voce atunci cand deciziile sunt luate de catre grup adoptand de cele mai multe ori cel mai cerebral punct de vedere insa isi afisaza la fel de des latura emotionala, fiind mai atenta la a evita provocarea de suferinta si la a cultiva compasiunea. In contrast, Katniss Everdeen este tipul de personaj feminin a carei forta este ilustrata prin inzestrarea cu trasaturi de personalitate masculine, este dura, tacuta si calculata si poseda coeficientul de inteligenta emotionala al unui luptator de MMA. Nu este nimic in neregula cu personajele feminine baietoase insa eroina din jocurile foamei pare a avea doar formele in comun cu celelalte reprezentante ale sexului frumos.

Fireste ca fiecare dintre deciziile de caracterizare facute pe parcursul celor doua serii de carti nu decurg din multiple motivatii, Katniss Everdeen provine dintr-un gulag si personalitatea ei face mai mult sens daca iti inchipui ca a fost modelata intr-o lunga perioada de timp petrecuta intr-un mediu opresiv. In acelasi timp Hermione este un personaj dintr-o serie de carti care in esenta este preocupata de parcursul mesianic al protagonistului, e normal ca celelalte personaje ale lui Rowling sa se piarda un pic in planul doi. Insa toate aceste consideratii sunt probabil deseori trecute cu vederea de cititori, tot ceea ce ramane dupa lectura fiind atitudinile afisate, care servesc ulterior ca model personal. Din acest punct de vedere J. K. Rowling isi merita pe deplin titlul de maestra incontestabila a romanelor pentru adolescenti reusind sa conrstruiasca pesonaje care sunt pe de-o parte veridice si pe de alta parte modele personale pozitive incontestabile.