Astăzi este ultima zi a Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB 2016). Aflat la ediţia a IX-a, FILB este un eveniment dedicat literaturii ce a debutat în toamna anului 2008 la iniţiativa a trei iubitori de lectură, cronicul literar Bogdan-Alexandru Stănescu, managerul cultural Oana Boca Stănescu şi scriitorul Vasile Ernu, iar de atunci se desfăşoară în fiecare an la Muzeul Ţăranului Român/Clubul Ţăranului. Timp de trei zile au loc întâlniri, ce includ dezbateri publice, dezbateri între scriitori români şi străini invitaţi în festival şi dialog cu cititorii.

Ieri, joi, 8 decembrie 2016 participanţii au avut parte de lecturi publice printre care amintim cea a Irinei Teodorescu din volumul de povestiri Dincolo de ferestre şi romanul Blestemul tîlharului mustăcios, cel din urmă fiind distins cu Premiul Andre Dubreuil pentru roman de debut şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Franceză. Născută în Bucureşti, Irina Teodorescu trăieşte în Paris şi se bucură de o recunoaştere a criticilor literari francezi, care o consideră o voce cu totul originală.

Tot din seria de lecturi, Veronica D. Niculescu a citit din romanul Spre văi de jad şi sălbăticie şi Lavnia Branişte din romanul Interior zero. Seara s-a încheiat cu o dezbatere pe tema „Despre «scriitura feminină»: există o scriitură feminină sau este doar o etichetă comodă pentru critica literară şi pentru jurnalismul cultural?”, la care amfitrioană a fost Mihaela Dedeoglu, cu un dialog extrem de interesant cu publicul prezent la festival.

koneffke

Astăzi, în ultima zi, avem parte de un invitat special, scriitorul german Jan Koneffke care va citi fragmente din ultimul său roman Ein Sonntagskind (tr.: un copil de duminică). Koneffke este cunoscut în România pentru romanul O iubire la Tibru şi mai nou pentru Cele şapte vieţi ale lui Felix K, un roman a cărui acţiune se petrece în România interbelică. Pentru acest roman, Koneffke s-a documentat timp de zece ani despre viaţa românilor din perioada interbelică, a citit romane, însemnări de călătorie, memorii, jurnale din acele zile, l-a citit pe Eliade şi Călinescu, Mihail Sebastian şi Arghezi, a procurat din anticariatele din Bucureşti ghiduri turistice şi hărţi din anii ’30, a vorbit cu nenumăraţi oameni despre perioada dintre 1935 şi 1950. Pasionat de istoria României, mai ales datorită soţiei sale care este româncă, a început să iubească ţara, după cum spune chiar scriitorul, „pentru frumuseţea peisajelor, literatură şi, last but not least, pentru mulţi dintre oamenii săi – cei mai buni, mai deschişi şi mai calzi prieteni ai mei sunt români”.

vlad-zografi

Tot astăzi, Vlad Zografi va lectura din ultimul său roman apărut la Editura Humanitas anul acesta, Efectele secundare ale vieţii.  Vlad Zografi, fizician de origine, este un prozator şi dramaturg român cunoscut, cu mai multe piese de teatru puse în scenă de teatrele bucureştene. Genunchiul stîng sau genunchiul drept, Omul nou, Isabela, dragostea mea, Viitorul e maculatură sunt doar câteva titluri din opera sa. Pe lângă proză şi teatru, Zografi este şi redactor la Editura Humanitas, dar şi traducător al operei lui Eugen Ionescu.   

Marin Mălaicu-Hondrari şi Tudor Ganea se vor alătura şi ei scriitorilor care lecturează astăzi la Clubul Ţăranului. Dezbaterea din această seară abordează tema „Fuga de realitate: utopii, patrii adoptate, realism magic. Ce se întâmplă cu bunul şi bătrânul realism?” , iar festivalul se va încheia cu Disco literar, unde DJ va fi chiar unul din fondatorii festivalului, scriitorul Vasile Ernu.

Detalii găsiţi pe site-ul festivalului; programul va începe astăzi de la ora 18:00.