Parcurgerea unei carti necesita o investitie mai mare de timp si de concentrare decat orice alta activitate recreationala.Impartirea timpului liber intre citit si alte preocupari lasa, in general, un quantum destul de mic de ore pe care le putem petrece in compania cartilor. Si, in general, avem o lista de carti de citit mult mai lunga decat ne-ar permite timpul. Pentru ca, totusi, ne incanta atat de mult ideile anumitor carti avem tendinta de a cumpara, fara sa ne gandim daca vom parcurge in totalitate volumul. Intr-o era in care fluxul informational poarta un razboi nesfarsit cu concentrarea atentiei, ne este din ce in ce mai usor sa ne luam cu altele si sa abandonem cartile incepute care nu au reusit sa ne captiveze de la inceput. Cartile de specialitate au un mai mare potential de a fi abandonate decat cartile de beletristica insa si in cazul romanelor exista o sumedenie de volme care nu reusesc sa mentina atentia cititorilor.

Un matematician american a avut curiozitatea de a verifica ce carti sunt citite in totalitate si a utilizat o metoda (nestiintifica dar ingenioasa) pentru a calcula procentul de parcurgere al unei carti folosindu-se de isotricul sesiunilor de citire al utilizatorilor reader-ului Kindle de la Amazon. In mica sa analiza, profesorul a facut comparatii intre bestseller-ele de pe Amazon cautand unde, in desfasurarea unei carti se gaseau pasajele marcate de utilizatori, presupunand ca zonele cu pasaje marcate sunt cele ctite. Dupa cum era de asteptat cartile pe teme de economie, fizica, psihologie, si dezvoltare personala sunt citite in mai mica masura decat cele mai populare romane ale momentului.

Cea mai cumparata dar necitita carte, este Capitalul in secolul XXI o carte pe teme economice care trateaza problema inegalitatii veniturilor. Cartea a beneficat de o excelenta promovare din partea reprezentantilor mass media de stanga, insa nu a resuit sa produca un impact atat de puternic fata de citiorii avand o rata generala de parcurgere de 2,4%. Pe locul doi se afla „O scurta istorie a timpului”volumul popular al lui Stephen Hawking fiind, pe semne insuficient de accesibil publicului larg care il parcurge in proportie de 6,6%. „Gandirea rapida si inceata” a lui Daniel Kahneman, unul dintre cei mai prestigiosi reprezentati ai psihologiei cognitive, se dovedeste la randul ei prea dificil pe parcurs fiind abandonata dupa 6,8% din parcurs. Cel mai slab cotat roman din analiza publicata este „Cele cinzeci de umbre ale lui Gray”. Ultimul fenomen de vanzari de pe piata literara reuseste sa ascunda faptul ca este o carte proasta pentru aproximativ 25% din numarul total de pagini. Cam in aceeasi masura este citit insa si Marele Gatsby ceea ce arata ca si alti factori decat calitatea guverneaza rata de parcurgere a unui roman. Printre cartile parcurse in totalitate de catre cititorii de pe Amazon, se afla „Jocurile foamei: Sfidarea”parcursa in proportie de 43% si cartea care a castigat premiul Pulitzer de anul acesta „Sticletele”de Donna Tarth., parcursa in proportie de 98%.

Daca are cu adevarat relevanta studiul arata, inca odata, cat de arbitrar poate fi, in anumite cazuri succesul literar, si cum actiunile de marketing sau hype-ul creat in jurul unei carti publicate poate sa faca din aceasta un succes comercial, chiar daca este vorba de o carte care ajunge doar sa adune praf pe rafturile bibliotecii fara a fi pana la urma citita. Pentru consumatorul de rand insa, implicatiile ar putea sa fie ceva mai practice, o judecata realista, cu privire la sansele de a termina o carte inainte de a o cumpara fiind din ce in ce mai necesara pentru a evita umplerea bibliotecii cu carti ce nu vor fi citite din scoarta in scoarta, vreodata.