Abonare la newsletter
Email: contact [at] jurnaldecarte [dot] ro

Autori

  • 100 de ani cu Hercule Poirot

100 de ani cu Hercule Poirot

Evident, se impunea existența unui detectiv. La acea vreme eram foarte impresionată de tradiția Sherlock Holmes, așa că am început să meditez la detectivi. Bineînțeles, nu trebuia să fie chiar un Sherlock Holmes. Trebuia să inventez eu unul, al meu, care să aibă și un prieten, de ajutor. Nu putea fi prea greu. – Agatha Christie, O autobiografie

Hercule Poirot, eroul din romanele Agathei Christie, este un personaj devenit clasic. Atât de îndrăgit de cititorii scriitoarei britanice, este un punct de referință în literatura polițistă.
Anul acesta (2016) s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Poirot, în primul roman al autoarei, Misterioasa afacere de la Styles. Cu această ocazie, cei din Regatul Unit s-au putut bucura de timbre speciale, emise de Royal Mail, cu ilustrații din 6 romane ale autoarei: Misterioasa afacere de la Styles, Crima din Orient Express, Zece negri mititei, O crimă anunțată, Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd?, Cadavrul din bibliotecă. Timbrele conțin elemente legate de scenele-cheie și personajele din romanele Agathei Christie, Poirot având, la rândul lui, un loc rezervat.

Apariția primului roman al Agathei Christie a fost celebrată  pe 15 septembrie 2016, chiar de ziua ei de naștere, la Torquai, orașul ei natal, festivitățile fiind deschise și închise de nepotul său, Mathew Prichard.
Cum și când a luat naștere Hercule Poirot?

Exact acum 100 de ani, în 1916, Agatha Christie scria primul ei roman polițist, Misterioasa afacere de la Styles. Puțini știu că unul dintre motivele pentru care Lady Agatha s-a apucat de scris a fost o provocare lansată de sora ei, Madge, care i-a spus că genul polițist este greu de abordat și sigur Agatha nu va putea scrie așa ceva.
Puțini știu și că, deși Misterioasa afacere de la Styles a [...]

De |decembrie 26th, 2016|Articole, Autori|0 Comments|
  • Lansare carte cu parfum de Belle Epoque

Lansare carte cu parfum de Belle Epoque

Belle Époque este denumirea perioadei celor aproximativ treizeci de ani care au precedat izbucnirii Primului Război Mondial (1914). A fost o perioadă de pace, prosperitate, cu multe descoperiri tehnico-ştiinţifice şi cu multe capodopere în arte frumoase. A fost o perioadă de înflorire culturală şi artistică, o perioadă în care se trăia frumos, cu bun gust şi mult rafinament. Parisul era cel care dădea tonul, însă treptat acea atmosferă optimistă, acel „joie de vivre” se instalează şi în celălalte ţări ale Europei, printre care şi România. Aici, „la belle epoque” se întinde pe perioada glorioasă a domniei lui Carol I, o perioadă în care România a cunoscut realizări remarcabile atât din punct de vedere economic, cât şi politic.
Bucureştiul acelor vremuri este un oraş modern, cu profunde transformări. Se introduce iluminatul public, străzile sunt pavate cu asfalt, sunt construite băi populare. Elita Bucureştiului este formată din oameni bogaţi, care-şi trimiteau copiii la studii în străinătăţuri, călătoreau frecvent, se îmbrăcau după ultima modă de la Paris şi vorbeau limba franceză. Lecturile, spectacolele, balurile erau activităţile preferate de burghezimea de la acea vreme. Doamnele erau elegante, cu mănuşi fine şi pălării generoase, iar domnii erau prezentabili, cu bastonul şi mustaţa la purtător, și transmiteau sobrietate şi respect prin ţinuta lor.
Această minunată epocă este rememorată în cartea Bucureştii Belle Epoque a lui Radu Oltean, care a fost lansată ieri, 19 decembrie 2016, la Palatul Cercului Militar Naţional. Radu Oltean este un pasionat de istorie, cu multe cercetări publicate în acest domeniu, autor al proiectului Art-Historia, preocupat în principal de istoria Bucureştiului, de clădirile specifice dintr-o epocă sau alta.

Volumul de faţă nu este un simplu album de fotografii din această perioadă memorabilă. Pozele din orașul de odinioară sunt însoţite şi [...]

  • Să înceapă sărbătoarea GAUDEAMUS 2016

Să înceapă sărbătoarea GAUDEAMUS 2016

Este timpul să ne pregătim pentru cel mai aşteptat eveniment de carte al anului, Târgul GAUDEAMUS 2016. Aşteptarea noastră a intrat pe ultima sută de metri pentru că pe 16 noiembrie se deschid porţile şi timp de 5 zile vom putea să pătrundem la propriu în lumea cărţilor şi să ne pierdem pentru câteva ore pe acolo. Parcă încep deja să simt mirosul acela inconfundabil al cărţilor proaspăt ieşite de sub tipar. Nu există senzaţie mai plăcută decât să simţi printre degetele tale o carte nou-nouţă care aşteaptă în tăcere să fie descoperită.
Aflat la a 23-a ediţie, Târgul Internaţional de Carte GAUDEAMUS se va desfăşura la Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti şi va reuni oferta a peste 300 de edituri române şi internaţionale, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte, firme multimedia, agenţii literare, organizaţii non-guvernamentale cu profil cultural şi educaţional, librării, biblioteci etc. Organizat de Radio România de peste 20 de ani, GAUDEAMUS este cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, cu peste 100.000 de vizitatori anual, cu sute de mii de titluri de cărţi, cu nenumărate evenimente adresate în egală măsură profesioniştilor şi publicului larg, cu expoziţii, concursuri şi alte surprize. Anul acesta, organizatorii au pregătit pentru noi peste 800 de evenimente culturale, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă.
China este invitatul de onoare al acestei ediţii, astfel încât vor fi prezente peste 50 de edituri importante din China, o delegaţie oficială formată din reprezentanţi ai unor  publicaţii, radio, film şi televiziune, precum şi un grup important de scriitori chinezi, iar la standul ţării vor fi prezentate peste 2000 de titluri în limbile engleză, română şi chineză.
Pe lângă lansări de carte, [...]

  • O lecţie de istorie cu prinţesa Nadeja Bibescu Ştirbey

O lecţie de istorie cu prinţesa Nadeja Bibescu Ştirbey

Ne aflăm în vara anului 1916. România intră în primul război mondial de partea Antantei (Franţa, Marea Britanie şi Rusia) după doi ani de neutralitate, cu teritorii ocupate de Imperiul Austro-Ungar şi Imperiul Rus, cu speranţe de reîntregirea neamului românesc, dar cu o putere militară inexistentă, o armată dezorganizată, fără cadre specializate, cu lipsă de armament şi muniţie. În aceste condiţii, datorită presiunilor combinate cu promisiuni de redobândire a teritoriilor româneşti din partea puterilor Antantei, guvernul liberal al lui Brătianu decide intrarea României (sau ce a rămas din ea) în primul mare război mondial. Câteva victorii tactice împotriva austro-ungarilor în Transilvania au ridicat moralul armatei române, însă pentru foarte scurt timp, pentru că înfrângerile care au urmat în toamna anului 1916 au fost zdrobitoare. Acestea au forţat autorităţile statului să se refugieze în Moldova, permiţând astfel ocuparea a două treimi din teritoriul naţional, inclusiv capitala Bucureşti.
Evenimentele acestea au fost evocate de către prinţesa Nadeja Bibescu Ştirbey în jurnalul său din perioada 1916-1919. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Ştirbey de la Arhivele Naţionale, a fost tradus, editat de istoricul de artă Oana Marinache şi Elena Ciocoiu şi publicat în două ediţii, în 2014 şi 2015, în colecţia „Carte de nu-mă-uita” a Editurii Istoria Artei. În 15 noiembrie 2016 , ora 18:30, la Palatul Şutu din capitală va avea loc lansarea cărţii ce reuneşte aceste însemnări, Jurnal de prinţesă 1916-1919 de Nadeja Bibescu Ştirbey. Va avea loc lectura publică a unor fragmente din jurnal precum şi o prezentare vizuală a fotografiilor şi documentelor de familie. Jurnalul rememorează trăirile şi întâmplările petrecute în timpul războiului la domeniul de la Buftea unde îşi avea reşedinţa, Bucureşti şi Iaşi unde familia Ştirbey [...]

  • Viața dincolo de cortine

Viața dincolo de cortine

Răsfoind fotografiile marilor scriitori ai lumii, suntem tentați să credem că dincolo de creativitatea cu care au fost înzestrați, aceștia au avut parte și de un stil de viață echilibrat. Nimic mai greșit… De cele mai multe ori,  ceea ce este dincolo de cortină poate frapa cititorul. Se spune că de la starea de creativitate prolifică, la un adevărat delir, nu e decât un pas… unul periculos, desigur, dar pe care multe dintre figurile marcante ale literaturii universale, l-au făcut.

Ernest Hemingway. Celebru nuvelist, prozator, dar și reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953 și al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, Ernest Hemingway, personalitate remarcabilă a literaturii americane moderne, a avut parte de o viață zbuciumată, la fel ca întreaga sa familie. După numeroase vizite la medici de renume, marele scriitor a fost diagnosticat cu tulburări bipolare, personalitate narcisistă sau chiar traume cerebrale. În ciuda medicației prescrise de către specialiști, Hemingway a fost răpus de ceea ce mulți numesc „o traumă a întregii familii” – depresia. Astfel, în dimineața zilei de 2 iulie 1961, Ernest, îmbrăcat în costumul său preferat, pregătit parcă de un eveniment elevat, se sinucide, zburându-și creierii cu aceeași pușcă de vânătoare cu care s-a sinucis și tatăl său. Din cauza numărului mare de sinucideri din familia marelui scriitor, unii critici au numit aceste evenimente tragice, un adevărat blestem; astfel, au ales să-și pună capăt zilelor și tatăl său, sora sa, fratele său și un nepot.
Cum a ajuns un scriitor de talia sa, să recurgă la un astfel de gest? Ei bine, viața sa nu a fost niciodată echilibrată. Șirul traumelor a pornit din copilărie, de când mama sa îl îmbrăca în rochițe, apoi a continuat cu bătăile [...]

De |septembrie 26th, 2016|Autori|1 Comment|
  • Copii aruncand zaruri de Murillo, Bartolome Esteban 1618-1682.
    Copii aruncand zaruri Murillo, Bartolome Esteban 1618-1682.

    File din copilăria unor mari scriitori

File din copilăria unor mari scriitori

Copii aruncând zaruri de Bartolome Esteban Murillo (1618-1682)
Henry Ward Beecher spunea: „Copiii sunt mâinile cu care atingem cerul”, subliniind legătura subtilă, dar atât de strânsă a divinității cu lumea pământeană, prin intermediul micilor ființe de o puritate pe care adulții par să o fi pierdut.  Pentru că fiecare sosire pe lume a unei noi ființe este  considerată un miracol, de cele mai multe ori, în literatura universală, copilul e simbolul binelui, al speranței, al iubirii și al continuității.
Fără îndoială, fie că este o personalitate din domeniul literaturii sau din alt domeniu, fiecare om este privilegiat cu o perioadă numită copilărie. Deși par figuri semețe, uneori chiar sobre, și marii scriitori au beneficiat de un început al vieții uneori plin de voioșie, alteori abundent în descoperiri și năzbâtii. Din păcate nu toți marii scriitori au avut copilării fără griji. Iată câteva rânduri din copilăria unor renumiți iubitori ai scrisului:
Alexandre Dumas, considerat cel mai mare scriitor francez din toate timpurile, fiul unui general mulatru din vremea lui Napoleon, s-a născut în anul 1802. Tatăl său, respins de către societatea în care trăia datorită vehemenței cu care își susținea crezurile politice, moare în anul 1806, lăsând familia într-o sărăcie lucie. Împreună cu sora sa, Alexandre este crescut cu mare greutate la Villers-Cotterets, un orășel aflat în partea de nord a Parisului. Din cauza lipsei de bani, Alexandre nu are parte de educația de care se bucură alți copii de vârsta sa.  Chiar și după ce imperiul a fost distrus, Alexandre, aflat la vârsta dificilă a adolescenței, reușește să obțină o proastă reputație din partea noului regim politic, motiv pentru care renunță la ideea de studii și își ia o slujbă. Mai târziu, întâmplarea face [...]

  • Top 7 Bogdan Hrib

Top 7 Bogdan Hrib

Nu pot decât să mă bucur pentru faptul de a avea în literatura română autori de romane polițiste. Scriitoarea de referință a acestui stil în literatura noastră este, desigur, Rodica Ojog-Brașoveanu. Ne putem lăuda și cu Haralamb Zincă, Cosma Brașoveanu (soțul doamnei Ojog-Brașoveanu) și sunt încântată să descopăr apariția unei noi generații de scriitori de literatură polițistă, cu acțiunea situată în prezent, în vremurile secolului XXI.

Unul dintre acești scriitori este Bogdan Hrib. Am ales să realizez un top ale cărților dumnealui, indiferent dacă aparțin genului polițist sau nu. Topul este alcătuit din cărți destul de variate, numitorul comun fiind semnătura lui Bogdan Hrib. Având în vedere varietatea, criteriul topului este exclusiv cel subiectiv. Pur și simplu, le-am ordonat în funcție de ce îmi place mai mult. Pe această cale, îi invit pe cei care au citit opera lui Bogdan Hrib sa realizeze propriul top.

Dar să începem cu clasamentul realizat de mine:
1. Ucideți generalul

Este un roman polițist ge-ni-al! Cea de-a patra carte din seria Stelian Munteanu este și cea mai tare! Așa ceva ar merita să ajungă în studio-urile de la Hollywood!

Stelian Munteanu, personajul principal, care dă și numele seriei, este angajat să omoare pe cineva. Și nu pe oricine (evident, altfel nu ar fi miza atât de mare), ci pe generalul Simionescu. Coincidență sau nu, victima face parte din trecutul lui Stelian, jucând un rol semnificativ în timpul stagiului său militar. Stelian este împărțit între a alege să-și ducă misiunea la capăt sau a renunța. Conștiința îi dictează să renunțe, dar pe de altă parte, este presat de rusul Mișa și de nevoia imperioasă de bani. Ca și când nu ar fi destul, cu ocazia unui interviu televizat, o cunoaște pe Diana, fiica [...]

  • Monica Ramirez: „E foarte greu să ieşi dintr-o astfel de viaţă şi să devii pasiv.”

Monica Ramirez: „E foarte greu să ieşi dintr-o astfel de viaţă şi să devii pasiv.”

Bună Monica,
Îţi urmăresc activitatea cu interes şi mărturisesc că reprezinţi o sursă de inspiraţie pentru oameni. Ai realizat câte puţin din fiecare devenind: balerină, acrobată, dansatoare, antrenor de zumba, scriitor, traducător, editor şi mamă. Eşti plină de surprize din multe puncte de vedere. Am citit aproape tot ce ai publicat în România şi am rămas impresionată de atenţia pe care o acorzi lucrului bine făcut. Se simte calitatea scrisului, complexitatea personajelor, diversitatea subiectelor şi locaţiilor unde plasezi acţiunea. Trecut sau prezent, femeia este în centrul atenţiei. Îi oferi puteri depline să aleagă meserii noncorformiste şi să lupte pentru statutul ei în societate. Medic, pirat sau agent secret, personajul feminin ştie ce trebuie să facă, îşi asumă responsabilitatea chiar dacă riscă, întotdeauna, ea îşi atinge scopul.
Mirola: Din titlurile publicate, seria Alina Marinescu este inspirată din fapte reale (conform declaraţiilor tale) ceea ce îi oferă un plus în ochii multor cititori. Alături de Alina, Alex şi Marius, fără să vrei trăieşti, iubeşti, urăşti, supravieţuieşti, pentru ca mai târziu să ajungi să o iei de la capăt. A fost dificil să aşterni pe hârtie întreaga serie? În cât timp ai reuşit să o termini de scris?

Monica Ramirez: M-am apucat de scris dintr-o nevoie de exorcizare pe de-o parte. Pe de altă parte, pentru că simțeam că povestea asta trebuie să rămână undeva. Dar inițial nu m-am gândit la publicare, așa că am scris pentru mine, fără inhibiții. Și cum la vremea aceea mă aflam în America, am scris în limba engleză. A durat cam un an până am terminat și a iesit un manuscris de peste 1000 de pagini. Mai târziu, când a fost vorba despre publicare, au apărut volumele. Și, bineînțeles, problemele. La cenzura [...]

Simona Stoica – autor seria Rephelimi

Foc şi Cenuşă. Lumină şi Întuneric. Pasiune şi Obsesie.
Simona Stoica s-a născut într-o zi de noiembrie în anul 1991. Îşi începe  studiile în economie, dar în final urmează Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, reprezentând-o cu mult mai bine decât economia. În prezent este editor/redactor la Pălărisme.ro şi, evident, îşi continuă activitatea de autor cu pasiune şi dăruire. Citeşte cu pasiune, scrie cu şi mai multă, şi este o cinefilă înrăită.

 
Reuşeşte prin ceea ce scrie să îşi impună un stil propriu. Îi plac oamenii, este comunicativă şi reuşeşte să atragă în jurul ei cititorii precum fluturii în jurul lămpii într-o noapte călduroasă de sfârşit de iunie. Provocarea – seria Rephelimi este cartea de debut a Simonei şi a apărut în anul 2014 la editura Herg Benet. În 2015 apare continuarea, Capcana, sub cupola aceleiaşi edituri.

 
Citindu-i cărţile, am descoperit un autor tânăr cu foarte mult talent şi cu o imaginaţie bogată. De unde se alimentează cu inspiraţie – nu ştim, dar cert este că reuşeşte să aştearnă pe hârtie o naraţiune cursivă şi interesantă. Sunt mulți cei care, deşi au imaginaţie, nu reuşesc să se facă înţeleşi şi asta poate este punctul forte al Simonei: îşi prezintă în cuvinte atât de bine imaginaţia, încât putem înţelege firul poveştii create de ea. Are un stil inconfundabil, un stil care o defineşte. Provocarea este un roman de debut foarte bun şi lasă să se înţeleagă că următoarele volume vor fi şi mai bune.

 
O provocare şi o capcană a poveştii ce nu te lasă să scapi din ghearele naraţiunii
Eşti atât de prins de poveste încât ajungi să faci nopţi albe şi să o numeşti pe Simona „malefică” în sensul bun al cuvântului. Te urmăreşte [...]